Subzona etnofolclorică
Valea Barcăului
Zona Văii Barcăului este una din cele mai importante zone folclorice din Ţara Silvaniei, fiind probabil cea mai conservativă din Sălaj. Ea cuprinde satele româneşti situate între Munţii Plopişului (Rezului) şi cursul superior al râului Barcău, de la izvorul său, situat la nord-vest de localitatea Tusa, până la satul Marca, inclusiv. Subzona este limitată spre est şi nord de satele mixte sau maghiare din lunca Barcăului (Valcău de Jos, Boghiş, Nuşfalău, Ip), iar spre vest de cele slovace Făget şi Marca Huta, întemeiate în Munţii Plopişului la începutul secolului al XIX-lea.
În suita de jocuri din zona Văii Barcăului se regăsesc: „Jocul de arăduit”, „Tripiştelul”, „Feciorescul”. Aceste dansuri au primit o puternică influenţă a folclorului coregrafic bihorean, ţinuta braţelor şi mişcările de joc dovedind acest lucru.
Lecții de dansuri
Jocul de arăduit
„Jocul de arăduit” este cunoscut şi sub denumirea de „Şchiopul” sau „Polcă”. În acest dans, cuplul începe cu piciorul stâng spre partea stângă, iar mâna dreaptă a băiatului ţine mâna dreaptă a fetei. O mişcare uzuală a acestui dans este reprezentată de trecerea capului fetei pe sub mâna dreaptă a băiatului. Dansul poate include şi piruete executate de fată.
Tripiştelul
„Tripiştelul”, denumit şi „Mânânţăl” se poate juca în pereche. Partenerii se sprijină reciproc cu braţele pe umeri. Se remarcă prin bătăile în podea şi prin paşii executaţi de către băiat, la început cu piciorul stâng, apoi cu dreptul. Fata începe în partea dreaptă cu piciorul stâng şi invers. Nu lipsesc bătăile în podea.
Fecioresc
„Feciorescul” sau „Românescul” este un dans de băieţi şi se joacă în mai multe variante pe Valea Barcăului. Cuprinde bătăi în palme, bătăi pe cizmă, atât pe piciorul drept cât şi pe cel stâng, efectuate în mod repetat, bătăi pe sol în contratimp, bătăi la călcâi şi sărituri ample. Solicită foarte multă energie, elasticitate şi o condiţie fizică bună.
Dansuri româneşti din satul Sici
Dansul din Sici, sat aparţinător comunei Pericei, este unul aparte, unic în judeţul Sălaj. Satul este unul izolat, în consecinţă, dansul din Sici este unul foarte bine conservat. Încă din anul 1910, în Sici a funcţionat Casa Dansului, o casă special folosită pentru practicarea dansurilor populare specifice localităţii. Siciul este considerat un sat bogat. Comunitatea de aici şi-a păstrat cu sfinţenie tradiţiile. Costumele populare sunt cele specifice Văii Barcăului. Anual se organizau în Sici baluri populare. Succesiunea dansurilor din Sici este următoarea: „Ardeleana”, „Şchiopul”, „Tripiştelul” şi „Mânânţălul”.
Lecții de dansuri
Ardeleana de la Sici
În „Ardeleana”, dans de cuplu, se începe rar, feciorii continuă cu strigături (descântece) şi bătăi la cizmă. Fetele joacă cu braţele la spate, în dreapta şi în stânga. Nu lipsesc piruetele.
Șchiopul de la Sici
„Şchiopul” se aseamănă cu „Polca”, unul dintre cele mai cunoscute dansuri de bal şi include piruete executate de fete şi sărituri şi bătăi la călcâie executate de băieţi.
Tripiștelul de la Sici
„Tripiştelul”, denumit şi „Românescul” sau „Bărcăul”, este un dans alert cu figuri şi cu paşi iuţi. Se poate juca individual (numai băieţii), dar şi în perechi.
Mănânțălul de la Sici
„Mânânţălul” („Mănânţălul”), numit şi „Scuturat” sau „Ţigănescul”, are un ritm alert, cu piruete şi bătăi la cizmă.
