Subzona etnofolclorică
Subcodru
Zona Subcodru din județul Sălaj are ca limite Motiș – Chieșd – Sălățig – Aluniș și continuă pe Valea Someșului până la intersecția cu zona Chioarului. Succesiunea dansului specific comunităților românești din zona Subcodru este: „De arăduit”, „Românescul”, „Scuturatul” și „Șapte pași”.
Lecții de dansuri
De arăduit
„De arăduit”, denumit și „Rarul” sau „Românesc de arăduit”, este un dans de perechi. Se începe lent, fiecare cuplu își găsește locul și joacă sub „grumazu” ceterii. Include și strigături de imbold.
Românescul
„Românescul”, numit și „Românesc de sărit” sau „Contrănescul”, poate fi de două feluri: de sărit sau în ponturi (figuri). Se începe cu mișcarea „Vântul”. Cuprinde piruete, bătăi la comandă, bătăi la călcâie și sărituri, uneori întoarceri peste brațul sau peste cap fetei sau sărituri acrobatice pe umărul fetei respectiv „lumânarea” având ca scop „să lovească grinda” locului unde se desfășoară dansul. Se joacă și sărit cu bătăi la podea, brațul stâng al băiatului se sprijină pe brațul fetei. Băieții își etalează bătăile la podea sau pe cizmă.
Scuturatul
„Scuturatul”, denumit în zonă „Mânânțălul”, „Desul” sau „Țigănescul”, este un dans rapid cu piruete la fete și bătăi iuți la cizme și cu treceri pe sub brațul băiatului.
Șapte pași
„Șapte pași” denumit și „Roatele” este de fapt o „Polcă” de origine polonezo-austriacă, adusă de cei care au făcut armata în perioada Imperiului Austro-Ungar. La început a fost un dans modern, care apoi s-a integrat în dansul din zona Subcodru și a rămas ca dans de sine stătător, adaptat stilului și specificului zonei. Este un dans de perechi care se învârt în cerc în ambele sensuri. De regulă, este însoțit de strigături. „Șapte pași” este răspândit și de o parte şi de alta a culmii Codrului, jucându-se pe același ritm dar cu pași diferiți.
